Faceți căutări pe acest blog

luni, 13 august 2012

Prim ajutor medical - definiţie, importanţă, siguranţa salvatorului



Primul ajutor cuprinde totalitatea măsurilor care se aplică imediat în cazul unei urgenţe medicale până la sosirea serviciului de urgenţă sau până la intervenţia unui medic specialist.O astfel de urgenţă poate să survină printr-o îmbolnăvire subită, printr-un accident sau intoxicaţie.De multe ori măsurile de prim ajutor pot decide asupra vieţii sau morţii.Cei care acordă primul ajutor nu sunt medici sau paramedici şi totuşi pot, prin măsurile aplicate, să salveze vieţi omeneşti.Pentru a putea acorda primul ajutor este necesară parcurgerea unui curs de specialitate.Primul ajutor nu este necesar numai în situaţii ameninţătoare de viaţă ci şi în situaţii de zi cu zi care pot să apară datorită unui incident minor, dar care are nevoie de ajutor.
Sarcinile salvatorului:
·        Păstreză calmul
·        Evaluează situaţia de ansamblu
·        Înlăturaţi sau limitaţi pericolele
·        Salvaţi pacientul dintr-un pericol iminent
·        Verificaţi starea de conştienţă, respiraţia şi pulsul
·        Iniţiaţi imediat măsurile de prim ajutor în situaţiile ameninţătoare de viaţă
·        Apelaţi la 112
·        Comunicaţi pacientului ce se întâmplă
·        Nu lasaţi pacientul singur
·        Acordaţi pacientului suport psihologic
·        Aplicaţi protocoalele de prim ajutor
·        Consemnati măsurile aplicate şi observaţiile voastre
·        Predaţi pacientul serviciului de urgenţă
·        Comunicaţi toate informaţiile importante






Siguranţa salvatoruluiRiscurile salvatorului:Salvatorul este supus unor riscuri care ţin de de mediu şi de pacient.Salvatorul trebuie să aibe grijă să nu se expună singur pericolelor create de o situaţie de urgenţă.Situaţiile de risc major pentru salvator sunt:1.     accidentul rutier
2.     intoxicaţiile
3.     patologia infecţioasă (infectarea)
1.În cazul accidentelor rutiere un risc major îl reprezintă:·        Explozia. Explozia se poate produce în cazul scurgerii de combustibil şi alimentarea cu energie de la bateria proprie. Printr-un scurt circuit se poate produce explozia. Astfel în cazul unui accident rutier prima măsură este de a opri motorul şi a deconecta bornele bateriei
·        Airbagurile nedeclanşate. Acestea se pot declanşa în momentul scoaterii victimei din maşină
·        Participanţii la trafic. Atunci când maşina se află pe carosabil. Se impune balizarea zonei.
2.Situaţii de risc în cazul intoxicaţiilor:·        Scoaterea victimei din mediul toxic fară echipament de protecţie: de exemplu: intoxicaţiile cu CO, substaţe toxice cu acţiune rapidă
·        Evacuarea victimei din spaţii cu gaze toxice se va face de către pompieri
3. Riscul de infectare:Un aspect important îl constituie evitarea infectării salvatorului de către pacient, în special în cazul existenţei de plăgi deschise.În acest caz există riscul contractării unor infecţii virale transmise prin sânge: hepatita B şi virusul imunodeficienţei umane HIV. Acestea se transmit numai prin contactul direct al sângelui victimei cu sângele salvatorului (dacă salvatorul prezintă şi el plăgi sau s-a rănit în momentul manevrelor de prim ajutor).         Nu s-au semnalat cazuri de transmitere a hepatitei B sau HIV în cazul respiraţiei gură la gură. Expunerea mucoaselor prezintă un risc mai mic decât înţepăturile cu ace contaminate.         Au fost descrise câteva infectări în urma respiraţiei gură la gură cu: bacilul tuberculozei, shigella, meningită meningococică, virus herpes simplex şi recent: salmonela.    
Măsuri profilactice (pentru siguranţa salvatorului şi pacientului):·        “împrospătarea” vacinărilor şi revacinărilor
·        Spălarea pe mâini cu apă şi săpun înaintea tratării pacientului (dacă este posibil)
·        Purtarea de mănuşi de unică folosinţă şi protecţie oculară. Dacă nu avem la îndemână mănuşi pacientul trebuie rugat să se panseze singur sau trageţi nişte pungi de plastic peste mâini
·        Protejaţi plăgile sau escoriaţiile de pe mâini cu plasturi impermeabili
·        Nu atingeţi plăgile pacientului sau bandajele pline de sânge
·        În timpul tratării pacientului nu respiraţi direct deasupra sau direct pe plagă
·        Aveţi grijă să nu vă înţepaţi cu ace contaminate cu sângele victimei sau cu cioburi de sticlă sau alte obiecte ascuţite contaminate
·        Este bine să utilizăm o mască atunci când se face resuscitarea respiratorie
·        Materialele şi instrumentele de unică folosinţă utilizate trebuie arucate fiind bine ambalate sau incinerate.
·        În cazul în care salvatorul a fost rănit sau secreţiile şi sângele pacientului au venit în contact cu mucoasele (de exemplu l-au stropit în ochi) atunci locul trebuie bine clătit cu apă şi se impune un consult medical.

Stresul psihicCazurile de urgenţă induc oricărui salvator un stres emoţional.Sentimentele trăite pot fi de: mulţumire sau bucurie, îndoială şi confuzie, furie şi tristeţe.Nu trebuie să-şi facă reproşuri şi să-şi exprime sentimentele faţă de un prieten, de medicul de familie, formatorul de prim ajutor.
SUPORTUL VITAL DE BAZĂn  ansamblul de manevre care se efectuează asupra unui pacient aflat în stop cardio-respirator pentru menţinerea suportului respirator şi circulator, fără a se folosi medicaţie şi echipamente medicale specifice cu excepţia unor mijloace simple de protecţie pentru salvator.
n  Oprirea circulaţiei timp de 3-4 minute determină leziuni cerebrale ireversibilen  Scopul BLS este de a menţine aportul minim de oxigen la nivel cerebral şi coronarian până la sosirea echipajului medical specializat. (scopul nu este de a “reporni” inima)n  Este o metodă “de aşteptare”n  Manevrele aplicate în timp util (sub 5 minute) dublează şansele de supravieţuire (un echipaj specializat soseşte în majoritatea ţărilor în 8 minute!!!)Defibrilarea externă automată (DEA)n  Datorită necesităţii stabilirii unui diagnostic DEA  era rezervată personalului specializatn  Prin apariţia unor aparate automatizate această măsură de urgenţă poate astăzi să fie preluată de către persoane nemedicale care au absolvit un curs de prim ajutor acreditatn  În numeroase cazuri de stop cardiac s-a constatat că inima mai bate, dar ritmul ei este neregulat, haotic, ineficient (fibrilaţie ventriculară)n  DEA prin şocurile electrice administrate poate corecta ritmul cardiac anormaln  DEA este un dispozitiv computerizat care analizează ritmul cardiac al pacientului şi decide dacă este necesară administrarea unui şoc electric.n  Şocul electric poate fi declanşat automat de către aparat sau de către salvator la semnalizarea aparatului (semiautomat)n  Chiar dacă defibrilarea dă rezultate este important să se continue resuscitarea cardiorespiratorien  Pe victima dezbrăcată se ataşează electrozii- padele- (după conectarea aparatului):n  Aproape de umărul dreptn  La baza rebordului costal stângn  Se vor urma instrucţiunile indicate de aparatn  În timpul defibrilării nu atingem victima !!!!n  Victima unei urgenţe medicalen  n  Verificarea stării de conştienţăn  n  Inconştientn  n  Strigaţi după ajutor. Aduceţi aparatul (DEA)n  n  Verificarea respiraţiein  n  Nu respirăn  n  Resuscitare cardiorespiratorie (30:2)n  n          fără şoc← DEA→indicaţie de şoc
n                                            ↓                                        ↓n                         Reluaţi RCP (30:2)                         1 şoc→ Reluaţi RCP (30:2)n  Pt. 2 minute                         
Obstrucţia cu corpi străini a căilor aerienen  Apare frecvent în timpul mesei (adult+copii)n  La copii- obiecte băgate în gură şi care sunt apoi aspiraten  Obstrucţia poate fi:¨  uşoar㨠 severăTablou clinic:n  Obstrucţia uşoară:¨  Tuse iritativă apărută brusc¨  Pacientul poate vorbi
¨  Poate respiraObstrucţie severă:n  Nu mai poate vorbin  Disfonie (răguşeală)n  Dispnee bruscăn  Respiraţii zgomotoase:
¨  sforăit = obstrucţie faringian㨠 stridor (sunet aspru, acut, audibil de la distanţă provocat de pătrunderea aerului prin laringele incomplet obstruat)= obstrucţie laringian㨠 wheesing (sunet cu timbru înalt, şuierător produs în cursul unui expir dificil)=obstrucţie sublaringiană (a căilor respiratorii inferioare)n  Mişcările toracelui şi a abdomenului desincronizate (datorită intrării în acţiune a muşchilor inspiratori accesori)- retracţie abdominală în inspir
n  Retracţii intercostale şi suprasternale (tiraj)n  Cianoză (în special la nivelul buzelor)n  Tuse ineficientă sau absentăn  inconştienţăObiectivele primului ajutorn  Îndepărtarea corpului străin din căile aerienen  În caz de inconştienţă şi stop respirator iniţierea resuscitării cardiorespiratoriin  Apelarea 112Primul ajutor în obstrucţia uşoară (tuse eficientă):n  se încurajează să tuşeascăn  Dacă victima dă semne de epuizare sau nu mai tuşeşte sau are dispnee severă se trece la conduita din obstrucţia severăPrimul ajutor în obstrucţia severă (tuse ineficientă):n  1. pacient conştient-¨  5 lovituri interscapulare alternate cu 5 compresii abdominale(manevra HeimlichLoviturile interscapularen  Victima se apleacă în faţă şi se aplică 5 lovituri bruşte interscapularn  Salvatorul se plaseză în poziţia cavalerului şi se culcă victima în decubit ventral peste coapsă, apoi se aplică loviturileManevra Heimlichn  Victima în ortostatismn  Salvatorul înconjoară abdomenul victimei cu membrele superioaren  Strânge pumnul mâinii nondominante şi îl plasează la ½ distanţei între ombilic şi apendicele xifoid, cuprinzând pumnul cu palma celeilalte mâini
n  Trage brusc spre posterior şi în sus. Prin presiunea creată se urmăreşte dislocarea obstacoluluin  Dacă obstrucţia persistă, se verifică gura pentru obiecte care pot fi îndepărtate cu degetelen  Se continuă cu 5 lovituri interscapulare alternate cu 5 compresii abdominalePericoleSe pot produce leziuni ale organelor interne (ficat, splină).n  2. pacient inconştient¨  112¨  Decubit dorsal cu capul rotit spre o parte¨  Resuscitare cardiorespiratorie¨  Înaintea celor 2 ventilaţii se verifică cavitatea bucală în vederea extragerii corpului străinObstrucţia căilor aeriene la copil şi sugarOstrucţie severă(tuse ineficientă)                    ↓                                              ↓            
Inconştient                                          conştientDeschideţi calea aeriană                 5 lovituri interscapulare            
5 ventilaţii                                         alternativ cu 5 compresii                                                                                                            abdominale pt. copil/toracice pt.                                                                                                                               sugarÎncepeţi RCPApeleţi 112 după 1 minutObstrucţie uşoară(tuse eficientă)Încurajaţi tuseaUrmăriţi dacă obstrucţia se agraveazăCopil 1-7 anin  5 lovituri interscapulare scurten  Copilul aşezat în pe genunchi cu trunchiul aplecat peste unul din antebraţele noastre, capul în jos sau decubit ventral peste coapsele noastre atunci când stăm aşezaţi
n  Dacă starea copilului nu se îmbunătăţeşte: manevra Heimlich (poziţia salvatorului va fi adaptată la înălţimea copilului)
n  Se repetă: 5 lovituri/5 ori Heimlichn  Dacă pacientul devine inconştient dar respiră: PLSn  Dacă pacientul devine inconştient dar NU respiră: RCP + 112Sugar (0-12 luni)n  Se plsează sugarul în decubit ventral pe faţa anterioară a antebraţului salvatorului; mâna susţine capul, care va fi situat mai jos faţă de corpn  Se execută 5 lovituri scurte, controlate interscapulare cu podul palmei (tapotaj)n  Examinăm gura: se îndepărteză corpul străin şi se păstrează pentru a fi arătat medicului
n  S emerge la medic pentru a verifica eventualele leziuni internen  Dacă nu s-a îndepărtat corpul străin:n   se trece sugarul în decubit dorsal şi se execută 5 compresii sternale succesive şi scurte la nivelul ½ inferioare a sternului (ca la RCP) sau la un lat de deget sub linia intermamelonarăn  Nu se fac compresii abdominale (pericol de leziuni intraabdominale)!n  Dacă nu respiră: RCP, 112n  Dacă devine inconştient dar respiră: decubit ventral , capul rotit spre o parte, 112

2 comentarii: