Alimentaţia corectă

Alimentn  este orice produs care:
n introdus în organism contribuie la realizarea proceselor sale vitale,n asigură creşterea şi refacerea celulelor,
n susţine energetic orice activitate,
n nu este dăunător sănătăţiin  poate dăuna sănătăţii dacă
n este alterat
n este contaminat
Trofinelen   sunt substanţe nutritive care alcătuiesc alimentele
n   sunt: proteinele, lipidele, glucidele, sărurile minerale, vitaminele şi apan   rolul trofinelor în organism poate fi:n   energetic: glucide, lipide, proteine;
n   plastic: proteine şi unele săruri minerale (calciu, fosfor, magneziu, natriu, clor, potasiu);
n   catalitic (intervenind în reglarea unor reacţii chimice) : vitaminele, unele săruri minerale  (fier, cobalt, iod, etc.) şi apa.Substanţe nutritive esenţialen  nu pot fi sintetizate în organism pe măsura necesităţilor
n  trebuie furnizate de mediul externn  Exemplu:
n  10 aminoacizi esenţiali: lizina, triptofanul, fenilalanina, metionina, cistina, leucina, izoleucina, treoneina, tirozina şi valina;n 4 acizi graşi nesaturaţi : oleic, linoleic, linolenic şi arahidonicSubstanţe nutritive neesenţialen   pot fi sintetizate  în organism prin diverse procese biochimice.
 n  Raţia alimentarăn reprezintă cantitatea de trofine necesară unui om în 24 de ore pentru acoperirea nevoilor sale energetice, plastice şi catalitice.n  Regimul alimentar
n reprezintă o succesiune de raţii alimentare pe o perioadă mai mare de timp, care să asigure omului o bună nutriţie, adaptată
n particularităţilor individuale,
n activităţii depuse. n  Regimul alimentarn se adaptează unui scop precizat de la început (scădere/creştere în greutate, creştere de masă musculară, protecţie hepatică, gastrică etc.).
n  Meniul
n se referă la aspectele calitative ale raţiei alimentare,
n la combinaţia alimentelor în scopul stimulării apetitului şi evitării monotoniei în alimentaţie.
Alimentaţia corectă (raţională) n  trebuie să corespundă
n cantitativ (cantitate de alimente) şi
n calitativ (conţinut în trofine) nevoilor organismuluin  să asigure:n depozitarea de substanţe energetice (glucide, lipide)
n construcţia, întreţinerea şi refacerea celulară prin aportul de apă, proteine şi unele săruri minerale (Ca, P, Mg, Na, K);
n producerea de enzime care să regleze reacţiile chimice: vitamine şi săruri minerale (Ca, Fe, Cu, I). n  Echilibrul alimentar induce → echilibrul nutritiv manifestat prin:
n stare generală bună;
n randament maxim;
n atingerea şi menţinerea greutăţii optime.Greutatea (masa corporală)n  Greutatea corpului (G) este un indicator foarte sensibil al creşterii cantitative a corpului. Ea se raportează la vârstă şi sex şi la înălţimea corpului.n  Tehnica de măsurare:n Cântar mecanic tip balanţă (de preferat) sau electronic pentru sugari şi adulţi, care se calibrează regulat
n Dimineaţa
n Înainte de masă
n După golirea vezicii urinare şi după scaun
n Dezbrăcat (dacă nu, se fac corecturile corespunzătoare) n  Greutate normală: valoarea medie a G pentru vârstă şi sex
n  Greutate optimă: cea mai “sănătoasă”. Criteriu de apreciere a sănătăţii: speranţa de viaţă cea mai lungă.
n  Greutatea ideală: pentru ce? Stare generală bună, cerinţele modei, după criterii culturale, capacitate crescută la efort? Deoarece ea depinde de numeroşi factori o apreciere ipotetică a greutăţii ideale este imposibilă.
Body – Mass – Index (BMI) (indicele de masă corporală = IMC) n  Indicele a fost descris de Quetelet în 1870.
n  BMI este un indice recomandat de OMS pentru evaluarea stării de nutriţien  BMI s-a impus internaţional fiind cel mai înalt corelat cu cantitatea totală a masei grasen  BMI (kg/m²) = Greutatea (kg) / [înălţime (m)]²Evoluţia ontogenetică a BMIn BMI creşte cu înaintarea în vârstă, dar multe studii au arătat că un BMI mai crescut la bătrâneţe este corelat cu o mortalitate mai mică.Clasificarea OMS pentru adulţi:Interpretare (exemplu)n Valoarea normală 18,5 – 24.9 cu o medie de 22
n Sex masculin Î=1,70 m şi greutate 85 kg
n IMB 85 / 1,7² = 29,4
n Greutatea optimă
n Medie: 22 x 1,7² = 63,58 kg
n Minimă 18 x 1,7² = 53,46 kg
n Maximă 24,9 x 1,7² = 71.96 kg  Clasificarea obezităţii în funcţie de BMIGradul malnutriţiei în funcţie de BMILimitele BMIn Nu ia în considerare variaţiile legate de vârstă şi sex.  De aceea valorile trebuie comparate cu cele din nomograme (percentile) specifice vârstei şi sexului.
n Nu reflectă compoziţia corporală; valori mari ale masei corporale pot fi date în mod fiziologic şi de:
n  robusteţea scheletului
n o dezvoltare puternică a masei musculareLimitele BMIn  La copil valorile BMI sunt ceva mai scăzute decât la adult. Ele se compară cu valorile de referinţă în funcţie de vârstă şi sex (după somatogramă)n  În cazul bolnavilor cu afecţiuni neuromusculare cu atrofie musculară nu determină care din compartimentele corporale este diminuată (musculară sau grasă) Nomograme BMI Valori ale BMI (fete 2-20 ani) (percentile)Dezechilibre alimentare cantitativen  Supraalimentaţia (excesul cantitativ)
n  activitate suplimentară de digestie şi metabolism care generează oboseală şi disconfort.
n  Surplusul energetic rezultat obligă organismul să înmagazineze energia nefolosită sub forma lipidelor de rezervă.
 n  Adipocitele (celule grase), se infiltrează:n între fibrele musculare
n la nivelul ficatului se produce o infiltrare grasă numită steatoză hepatică.
n  Greutatea corpului creşte pe seama ţesutului gras şi se instalează obezitatea.
n În consecinţă, sarcina inimii creşte, steatoza reduce funcţiile hepatice, iar randamentul fizic scade. Subalimentaţia (subnutriţia)
n  se realizează prin lipsă de aport alimentar
n  autoimpus sau
n  determinat de factori externi.
n  determină carenţă de substrat energetic:
n  oboseală precoce,n  scăderea performanţelor fizice şi intelectualeAncheta antropometrică efectuată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie (2009)n  În România, ancheta a relevat rezultate interesante şi oarecum contrare tendinţei europene la femeile tinere (20-29 ani), care:
n  au o greutate normală în procent de 78%
n  un procent de 15% sunt subponderale
n  7% au un BMI peste normal.Dezechilibre alimentare calitativen   Excesul de glucide simple determină:
n   hiperglicemie, urmată de hiperexcitabilitate nervoasă, tulburări ale funcţiei secretorii a pancreasului.
n   Excesul de polizaharide (mai ales alimente făinoase) determină:
n   instalarea colitei de fermentaţie şi pe termen lung obezitate.
n   Lipsa glucidelor:
n   scade substratul energetic n   Excesul de proteine (mai ales carne) duce la:
n   creşterea acidităţii mediului internn   instalarea colitei de putrefacţie; şi la
n   acumularea unor derivaţi metabolici toxici pentru ficat şi rinichi (uree, acid uric, uraţi).
n   Lipsa proteinelor
n   scade masa musculară
n   scade imunitatean   încetineşte creşterea
 n  Excesul de lipide generează:
n   acidoză, deoarece lipidele nu mai pot fi total descompuse până la faza finală de CO2 şi H2O.
n  se produce o creştere a colesterolului în sânge (hipercolesterelemie)n  Lipsa grăsimilor
n  scade absorbţia  vitaminelor liposolubile n  Consumul excesiv de glucide + lipide determină:
n  creşterea nivelului sanguin al lipidelor în sânge
n  ateroscleroză, cu complicaţii grave:n hipertensiunea arterială,
n infarctul miocardic, etc.