Contuzii, Plagi - definitie, tratament

Plăgilen  Sunt traumatisme acute sângerânde cu întreruperea continuităţii tegumentare însoţite de tulburări locale şi/sau generale
Clasificărin  După modul de producere:q  plăgi accidentale
q  plăgi chirurgicale
n  După agentul cauzal:
q  plăgi abrazive (contuze) rezultate în urma loviturilor cu corpuri dure
q  plăgi tăiate produse de obiecte tăioase
q  plăgi înţepate produse de obiecte ascuţite
n  După gravitate:
q  plăgi grave (cumulează mai mulţi factori: localizarea, întinderea, profunzimea, vechimea plăgii. )q  plăgi minore
n  După profunzime:
q  plăgi superficiale
q  plăgi profunde
q  plăgi transfixiante – care străbat o structură anatomică dintr-o parte în altan  După timpul scurs de la producerea plăgii
q  plăgi recente (mai puţin de 6 ore) considerate plăgi curate, neinfectate
q  plăgi vechi ( mai mult de 6 ore) considerate plăgi infectate→ timpul de vindecare se prelungeşte şi există posibilitatea apariţiei complicaţiilor
n  Anamneza
q  condiţiile de producere
q  vechimea plăgii
q  agentul cauzal:n   prevenirea tetanosului în plăgile murdare
n  prevenirea turbării în plăgile muşcate de câine sau alte animale (în special sălbatice)q  simptome:n  durerea
Examenul clinicn  Inspecţia
q  întreruperea continuităţii tegumentare
q  aspectul (forma, profunzimea, prezenţa corpilor străini) plăgii care decide complexitatea primului ajutor.
n  Palparea în jurul plăgii, pentru a evidenţia:q  existenţa unor tumefieri prin inflamaţie lezională sau prin colecţii sanguine (în unele plăgi abrazive).
n  Examenul funcţional local poate să arate:q  impotenţă funcţională în cazul plăgilor ce interesează: muşchi, tendoane, articulaţii, sau când plăgile sunt întinse şi dureroase, limitarea mişcării făcându-se pentru a evita durerea.
Primul ajutor  Tratamentul local al plăgii – pansamentuln  1. Combaterea infecţiei, realizată prin:
q  Asepsia (ansamblul de măsuri prin care se împiedică contactul dintre germeni şi plagă) materialelor şi a instrumentelor utilizate; mănuşi sterileq  Antisepsia (totalitatea măsurilor prin care se realizează distrugerea germenilor dintr-o plagă) plăgii şi a tegumentelor învecinate
q  absorbţia secreţiilor din plagă
n  2. Combaterea hemoragiei prin mijloace hemostatice.
n  3. Netraumatizarea tegumentelor şi a accidentatului, apelând la manevre blânde care să evite durerile suplimentare.
n  4. Protecţia plăgii care se realizează atât sub aspectul protecţiei mecanice cât şi ca protecţie termică a ţesuturilor lezate.
Tipuri de pansamenten  Pansamentul protector se adresează plăgilor superficiale
n  Pansamentul absorbant se aplică în cazul plăgilor care secretă, sau care comunică cu o cavitate secretantă (intestin, vezică).
n  Pansamentul compresiv urmăreşte compresiunea fie în scopul opririi unei hemoragii, fie pentru reducerea mobilităţii unei regiuni (entorse, hidro sau hemartroză).
n  Pansamentul umed este folosit în scopul menţinerii la nivelul plăgii (sau a regiunilor inflamate) a unui antiseptic,
n  Aceste pansamente trebuie schimbate de 3-4 ori pe zi.
TRATAMENTUL MODERN AL PLĂGILOR CU PANSAMENTE ŞI COMPRESE PE BAZĂ DE SILICONn  Pansament cu sulfat de argintn  Actiune antimicrobiana eficienta (în 30 de minute, distruge si neutralizează agenţii patogeni din plagă, argintul din pansament menţinându-si proprietăţile până la 7 zile)n  Atraumatic pentru plagă si ţesutul înconjuratorn  Bun absorbant al exudatuluin  Ex.: Mepilex Ag
Tratamentul plăgilor recenten  Plăgile complicate cu hemoragie impun în primul rând hemostaza.
n  În funcţie de intensitatea durerii se administrează antialgice şi/sau sedative pentru liniştirea bolnavului
n  Se execută corect un pansament protector.
n   Prevenirea tetanosului se face în plăgi tetanigene (zdrobite, murdare)n  La bolnavul vaccinat se face o injecţie de rapel cu ATPA (imunizare activă 0,5 - 1 ml - intramuscular), iar la cei nevaccinaţi se va face seroterapia antitetanică (1500-3000 U.A.I. subcutan) şi se începe concomitent vaccinarea.
n  Supravegherea ulterioară presupune: urmărirea curbei termice pentru aprecierea evoluţiei normale a plăgi.
Tratamentul plăgilor vechi (se consideră infectate)
n  Drenarea corectă se asigură prin debridare pentru a elimina cavităţile multiple unde pot stagna secreţii ce se suprainfectează.
n  Favorizarea procesului de eliminare a ţesuturilor necrotice se face prin irigarea plăgii cu soluţii antiseptice, eventual folosirea de soluţii de tripsină.
n  Favorizarea procesului de cicatrizareSe face de către personal calificat !!!Cicatrizarean  Procesul de reparare a plăgilor accidentale sau chirurgicale poartă numele de cicatrizare.
n  În cazul plăgilor chirurgicale suturate plan cu plan e vorba de cicatrizare primară ("per primam intentionem”)n  în cazul plăgilor accidentale lăsate să evolueze spontan spre vindecare e vorba de cicatrizare secundară ("per secundam intentionem").
n  În cazul plăgilor superficiale epidermice abraziven  Formarea unei cruste la suprafaţa plăgii din acumulări de sânge, plasmă şi resturi celulare.
n  Sub crustă, proliferarea activă a epiteliului ce mărgineşte plaga, a celulelor epiteliale din anexele pielii sau din straturi bazale restante. Proliferarea se opreşte când epitelizarea e completă.
n  Perfectarea epidermizării favorizează detaşarea crustei şi apoi keratinizarea celulelor de suprafaţă.
n  Evoluţia normală a procesului de cicatrizare presupune un bun echilibru proteic, o stare de nutriţie satisfăcătoare, absenţa sau reducerea infectării plăgii (igienă riguroasă).
n  Corectarea eventualelor deficite nutriţionale, a avitaminozelor, a disproteinemiilor, a bolilor de nutriţie (diabet), condiţionează în mare măsură cicatrizarea plăgilor.
Contuziilen  sunt traumatisme produse de forţe mecanice externe (agenţi traumatici), care determină leziuni ale părţilor moi şi tulburări funcţionale, dar care nu întrerup continuitatea tegumentară la locul de acţiune.
Clasificaren  În funcţie de intensitatea cu care a acţionat agentul traumatic se diferenţiază:
q  contuzii superficiale - care afectează pielea şi ţesutul celular subcutanat
q  contuzii profunde (forte) - în care leziunile depăşesc ţesutul celular subcutanat cuprinzând muşchii sau chiar osul
n  După localizare deosebim:
q  contuzii craniene
q  contuzii toracice
q  contuzii ale membrelor (inclusiv contuzii articulare)
q  contuzii abdominale.
n  2. Examenul clinicq  roşeaţă tegumentară datorată vasodilataţiei locale post­traumatice
q  echimoze, datorate ruperii posttraumatice a capilarelor cu acumulări de sânge subcutanat. Ele apar după un timp de la producerea contuziei, când se produce degradarea hemoglobinei, care explică virajul de culoare al echimozei în timp. → albastru ­ violet – verde – galbenq  tumefiere cu modificare de volum şi formă în zona traumatizată
n  în contuzii, nu sunt permise:q  aplicaţii locale calde
q  manevre de masaj
n  După acordarea primului ajutor contuziile grave impun transportul la o unitate sanitară
n  După vindecare: kinetpterapieq  Refacerea forţei şi rezistenţei musculare